marital — marital, ale, aux [ marital, o ] adj. • 1587; « conjugal » 1495; lat. maritalis, de maritus « marié » et « mari » ♦ Dr. 1 ♦ Qui relève du mari. Autorisation maritale. 2 ♦ Vie, union maritale, d un couple vivant maritalement. ● marital, maritale,… … Encyclopédie Universelle
marital — MARITÁL, Ă, maritali, e, adj. (jur.) Care se referă la drepturile soţului; care este specific relaţiilor dintre soţi, conjugal. – Din fr. marital, lat. maritalis. Trimis de claudia, 03.10.2003. Sursa: DEX 98 MARITÁL adj. v. casnic, conjugal,… … Dicționar Român
marital — mar·i·tal / mar ət əl/ adj: of or relating to marriage or the married state Merriam Webster’s Dictionary of Law. Merriam Webster. 1996. marital … Law dictionary
Marital — Mar i*tal (m[a^]r [i^]*tal), a. [F., fr. L. maritalis, fr. maritus belonging to marriage, n., a husband. See {Marry}, v.] 1. Of or pertaining to a husband; as, marital rights, duties, authority. [archaic] Marital affection. Ayliffe. [1913… … The Collaborative International Dictionary of English
marital — adjetivo 1. Uso/registro: administrativo. De la vida conyugal o matrimonial: No hacen vida marital … Diccionario Salamanca de la Lengua Española
marital — Marital, [marit]ale. adj. Qui appartient au mary. Devoir marital. puissance maritale … Dictionnaire de l'Académie française
marital — (Del lat. maritālis). adj. Perteneciente o relativo al marido o a la vida conyugal. ☛ V. cuarta marital, teas maritales … Diccionario de la lengua española
marital — marital, ale (ma ri tal, ta l ) adj. Terme de palais. Qui appartient au mari. Puissance maritale. Droits maritaux. HISTORIQUE XVIe s. • Je ne sçay quelle froideur maritale, MONT. I, 222. ÉTYMOLOGIE Lat. maritalis, de maritus, mari … Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré
marital — c.1600, from Fr. maritale and directly from L. maritalis of or belonging to married people, from maritus married man, husband (see MARRY (Cf. marry)) … Etymology dictionary
marital — adj. 2 g. Do marido; conjugal … Dicionário da Língua Portuguesa